Ultimele postări Forum

  • No posts to display.

Finantare 2014 - 2020

Finantare Apicola
In cadrul intalnirii cu fermierii din sectorul vegetal si cei din zootehnie, care a avut loc azi la ...
Programul National Apicol
Programul naţional apicol pentru perioada 2014-2016, din 11.12.2013 CAPITOLUL IScopul Programului n...
Fonduri Europene
Prin noul PNDR 2014-2020, tinerii fermieri vor putea accesa fonduri europ...

Matci Buckfast

Matcile din rasa Buckfast au urmatoarele caracteristici:

  • instinct de roire foarte mic
  • albina foarte blanda
  • ierneaza foarte bine
  • rezistenta la boli
  • productie foarte buna si consum mic pe iernare
  • nu propolizeaza excesiv
  • mentine cuibul foarte curat
  • construieste faguri foarte rapid
  • comportament excelent la temperaturi scazute

 

 

 

Este evident ca tipul de albina utilizat este primul si cel mai important factor in apicultura, indiferent ca albinele sunt tinute ca hobby sau pentru profit. Mai mult decat atat, orice schema de management al stupului va fi puternic influentata de rasa sau gena albinei folosite.

Cand vorbim despre tipuri de albina, trebuie precizat in primul rand ca exista trei clasificari:

  1. Rasa pura—conform lui David Cushman in zilele noastre este aproape imposibil sa mai gasim rase de albine 100% pure si asta in principal pentru ca omul a dus albine in zone in care natura a impiedicat acest lucru prin intermediul unor obstacole de genul apei, muntilor sau ghetii, pastrand in acest fel o izolare naturala care asigura puritatea anumitor rase. Asadar, in prezent un procent de puritate de peste 90% este considerat excelent.
  2. Hibrid—care poate fi genetic sau rasial (asa-numitul metis).
  3. Mongrel—este tipul de albina in care unul dintre parinti sau amandoi parintii provin dintr-o incrucisare. Fratele Adam descria mongrelul drept un animal cu un pedigree necunoscut. Practic, mongrelul este un F2 sau mai jos.

Vom detalia in continuare originea si caracteristicile raselor de albine pe care le utilizam atat pentru reproductie, cat si pentru productie.

Buckfast

Rasa Buckfast a evoluat de la incrucisarea dintre albina italiana si albina vest-europeana din Anglia, o subspecie a rasei Apis mellifera mellifera. Ulterior au fost introduse si alte rase. Incrucisarea originala a fost facuta in 1914, chiar inainte ca albina locala din Anglia sa fie eradicata de o epidemie.

 

Ca si culoare, Buckfastul este descris de Fratele Adam, cel care a creat aceasta rasa, ca fiind asemanatoare cu albina italiana veche, care era mult mai inchisa la culoare fata de cea din zilele noastre. Totusi, niciodata Buckfastul nu a fost imperecheat pentru a obtine o uniformitate in caracteristicile exterioare, intrucat acest scop poate fi atins cu un cost mare in ceea ce priveste performanta. Acesta este motivul pentru care in cadrul rasei Buckfast exista mari variatii de culoare, dar o mare uniformitate in ceea ce priveste performanta.

Printre caracteristicile albinei Buckfast se numara harnicia, prolificitatea matcii, instinctul foarte mic de roire si rezistenta foarte mare la boli. Colecteaza mai putin propolis decat majoritaea raselor, ierneaza linistit, dar se dezvolta rapid primavara si mentine o colonie la maximul de putere pe toata durata verii, ceea ce ii permite sa beneficieze de toate culesurile importante, indiferent de momentul in care acestea au loc. Ca si temperament, este poate cea mai blanda albina si permite sa lucrezi la stupi chiar si pe vreme nefavorabila. Elocventa in acest sens este observatia Fratelui Adam, care o considera o albina “neobisnuit de blanda”.

Dintre toate calitatile pe care o rasa le poate avea, probabil cea mai importanta este un instinct foarte mic de roire. O rasa poate avea toate caracteristicile pe care le dorim, dar un instinct de roire dezvoltat anuleaza toate celealte calitati cu valoare economica. Roitul este cu siguranta una dintre cele mai mari probleme in apicultura moderna. Chiar daca albina din rasa Buckfast este cel mai putin inclinata catre roire, ar fi gresit sa credem ca nu va roi in orice situatie ar fi pusa. De fapt, in momentul de fata nu putem vorbi despre o albina care are instinct de roire zero.

Pe de alta parte, exista rase al caror instinct de roire se manifesta indiferent de masurile de preventie, ceea ce nu este cazul Buckfastului. Un apicultor profesionist care utilizeaza 2000 de familii de Buckfast a explicat faptul ca atunci cand se lucreaza corect cu aceasta albina ea roieste atat de putin incat controlul periodic al acestora este nerentabil. Experienta noastra in ceea ce priveste instinctul de roire al Buckfastului confirma pe deplin acest lucru, numai in cazuri exceptionale o albina Buckfast de calitate fiind dispusa sa roiasca.

Toate aceste calitati, dar in primul rand harnicia si vigoarea acestei rase au la baza caracterului heterozis obtinut prin hibridare. Totusi, trebuie acordata o mare atentie particularitatilor hibridarii,  precum si eventualelor efecte nedorite ale incrucisarilor necontrolate. Trebuie avut in vedere ca in cazul hibridului parintii trebuie sa fie intotdeauna cunoscuti si sa aiba o puritate mare. Asta spre deosebire de albina mongrel, a carei origine nu mai poate fi controlata. Este adevarat ca mongrelul are abilitatea de a supravietui in cele mai nefavorabile conditii si fara prea mare atentie din partea apicultorului. In schimb, are o multime de caracteristici nedorite, cele mai pregnante dintre acestea fiind dispozitia catre agresivitate si roire indiferent de momentul sezonului. In cazuri rare un mongrel va fi extrem de productiv, dar in general sunt complet inutili din punct de vedere economic.

Un control real asupra puritatii unei rase care sa permita ulterior un bun managemaent al imperecherilor se poate realiza numai cu ajutorul inseminarii artificiale. Orice alta metoda testata s-a dovedit ineficienta.