Ultimele postări Forum

  • No posts to display.

Finantare 2014 - 2020

Finantare Apicola
In cadrul intalnirii cu fermierii din sectorul vegetal si cei din zootehnie, care a avut loc azi la ...
Programul National Apicol
Programul naţional apicol pentru perioada 2014-2016, din 11.12.2013 CAPITOLUL IScopul Programului n...
Fonduri Europene
Prin noul PNDR 2014-2020, tinerii fermieri vor putea accesa fonduri europ...

Introducerea matcilor noi in stup

Operaţia se poate face utilizând o botcă selecţionată căpăcită, o matcă virgină (metodă care dă rezultate de multe ori negative), sau o matcă gata împerecheată (cea mai recomandabilă). Atunci când se introduce o nouă regină într-un stup, chiar dacă colonia este orfană, fără anumite precauţii albinele omoară de regulă regina străină. Introducerea se face de obicei plasând regina într-o cuşcă prevăzută la ieşire cu o anumită cantitate de pastă de zahăr candi. După câteva ore (câteodată 1-2 zile) albinele consumă pasta şi eliberează regina care, între timp a fost hrănită de albine prin sita cuştii, făcându-se schimbul de feromoni necesari pentru acceptarea ei de către albine.
________________________________________
1. Sub formă de botcă căpăcită
a. cu orfanizare


Colonia orfană este lăsată să-şi facă botci pe care le căpăceşte (cel puţin 6 zile de la orfanizare). Stricăm botcile şi ridicăm lăptişorul din ele şi altoim o botcă selecţionată din care urmează să eclozioneze în cel mult 2 zile o matcă. Botca se altoieşte cu manşon de protecţie. Operaţia reuşeşte dacă se face după terminarea culesului principal sau când acesta e spre sfârşit.
b. fără orfanizare
Operaţia reuşeşte dacă se face în plin cules, botca punându-se sus, în corpul al doilea al stupului vertical aşa cum s-a arătat la altoire. Rezultate foarte bune se obţin la stupii verticali utilizând următoarea metodă:
se scot din cuib 2 faguri cu puiet necăpăcit cu albină şi se pun în corpul al doilea, separat de cel de jos cu o gratie Hannemann pentru ca matca să nu urce sus;
se altoieşte botca între cei 2 faguri.
Albinele o acceptă întotdeauna. Metoda poate fi aplicată şi la stupul orizontal, cu condiţia folosirii gratiei separatoare punând botca în aceleaşi condiţii, dincolo de gratie.
________________________________________
2. Sub forma mătcilor virgine
Este o operaţie grea dar, în cazul în care se iau unele măsuri de precauţie poate fi îndeplinită cu succes.
Măsuri de precauţie
să se cunoască cu precizie data eclozionării;
matca se va ţine într-o colivie, fără hrană 15-20 minute înainte de introducere;
albinele rămase fără matcă să fie preocupate de un cules aparent (prin hrăniri stimulente).
________________________________________
3. Sub forma mătcii împerecheate
Reguli de acceptare
Niciodată nu se va da unei colonii o matcă însoţită de albinele însoţitoare care au îngrijit-o până atunci în colonia de expediţie;
Colivia de introducere se va opări (eliminând posibilitatea iritării mătcii, transmiterii bolilor şi mirosurilor mătcilor anterioare).
Marcarea mătcii se va face întotdeauna înaintea introducerii în noua colonie, căci mirosul acetonei şi al mâinii stuparului displac albinelor gazdă.
La scoaterea mătcii vechi cât şi la introducerea celei noi, să nu se folosească fumul, care de obicei neliniştesc mătcile (se agită determinând în întreaga colonie o stare de agitaţie). Dacă este neapărată nevoie se va folosi un pulverizator cu apă.
Pe faguri nu trebuie să existe botci, indiferent de stadiul lor. Dacă sunt, vor fi distruse introducerea mătcii amânându-se cu 2-3 ore (colonia începând să se simtă orfană). Se recomandă chiar ridicarea provizorie a fagurilor cu puiet deschis, fără albina acoperitoare, dându-i spre îngrijire altei colonii până la acceptare familiilor puternice.
Controlul acceptării mătcii se va face după o săptămână (altfel există riscul omorârii mătcii acceptate).
Pentru verificare se va folosi vestibulul de control.
Acceptarea mătcilor este uşurată de existenţa în colonie doar a albinelor tinere.
Dacă în colonie există şi albine bătrâne, lipseşte culesul şi există tendinţă spre furtişag, acceptările sunt aproape imposibile, necesitând măsuri cu totul speciale (introducerea pe timpul serii, ţinerea urdinişului micşorat) în vederea eliminării tendinţelor de furtişag şi creării predispoziţiei favorabile prin hrăniri stimulative (cu cel puţin 3 zile înainte şi după acceptare). În cel mai rău caz, stimularea se va face cu cel puţin o oră înainte, altfel, dacă se va face în momentul introducerii mătcii, apariţia hranei va produce o agitaţie care se va transmite şi mătcii îngreuindu-i acceptarea.
Cu 2-3 ore înainte, spaţiul de introducere din cuib între 2 rame va fi întotdeauna lărgit la 2,5 cm, acolo adunându-se albinele tinere pentru începerea clăditului.
________________________________________
Metode directe
Dau rezultate mai ales pe timpul culesurilor de mare intensitate, cu condiţia folosirii unor mătci împerecheate, iar albinele să nu observe dispariţia mătcilor proprii (orfanizarea durând doar câteva minute).
1. eliberarea prin scuturare în amurg (metoda Froissard)
Matca tânără cu mirosul unificat cu cel al coloniei primitoare (cu 24 ore înainte prin stropire cu apă îndulcită şi parfumată, ori cu un tampon de vată îmbibat cu parfum), după flămânzire (prin introducerea în tubul de sticlă timp de 15-20 minute), este aşezată într-o colivie pentru a o avea la îndemână (pe timpul uniformizării mirosurilor, colivia sterilizată fiind ţinută deasupra ramelor coloniei primitoare). Se amenajează o planşetă în faţa urdinişului (la acelaşi nivel cu scândura de zbor), se scot fagurii coloniei, se ridică matca bătrână, se aşează colivia cu matca tânără, se deschide colivia în vederea eliberării şi se scutură fagurii de albină peste colivia cu matcă, completând cuibul cu fagurii scuturaţi. Albinele vor intra în stup împreună cu matca, care, având acelaşi miros, va fi acceptată.
________________________________________

2. eliberarea pe urdiniş sau deasupra ramelor
Este condiţionată de anumiţi factori:
matca să fi activat un timp oarecare într-un nucleu,
să fie flămândă şi năclăită cu miere,
să fie eliberată pe speteaza fagurelui de pe care s-a ridicat matca sau direct pe urdiniş,
înaintea introducerii e de preferat să stropim albinele cu o soluţie pe bază de suspensie de valeriană,
stupul nu se va deschide cel puţin 7-10 zile, instalând în schimb vestibulul de control.
________________________________________
3. schimbul mătcilor pe fagure
E o metodă practică ce poate fi aplicată doar în timpul marilor culesuri, aşezând noua matcă exact pe acelaşi loc unde a fost precedenta, după ce mai întâi mătcile au fost unse bine cu miere groasă, fiind nevoie şi de unificarea mirosurilor (cum s-a arătat mai sus).
________________________________________
4. scăldarea mătcii cu apă (metoda Smelgrave)
Închidem noua regină într-un tub de sticlă. Înlăturăm vechea regină din stupul primitor. Umplem apoi tubul cu apă distilată călduţă şi după 10-20 de secunde eliberăm apa, aşezând apoi regina pe speteaza superioară a unei rame de cuib. Scăldarea înlătură pentru moment substanţa de matcă albinele neobservând schimbarea.
________________________________________
5. ntroducerea cu nucleul nou format (metoda Root)
Este cea mai sigură dintre toate metodele, nucleul fiind format cu:
o regină împerecheată,
2-3 rame cu miere şi puiet căpăcit în eclozionare, fără albină acoperitoare.
Nucleul primeşte apă în celulele unui fagure şi este dus într-o cameră bine încălzită, cu o temperatură de 30 grade Celsius, unde este ţinut închis timp de 2 zile. După trecerea celor 2 zile, spre seară, se orfanizează colonia primitoare, şi după 1-2 ore se stropesc albinele ambelor unităţi cu sirop parfumat. Fagurii ocupaţi de nucleu sunt aduşi după 30 de minute şi sunt aşezaţi la marginea ultimei rame din stupul gazdă, puţin distanţaţi de ultima ramă. A doua zi fagurii se vor apropia definitiv.
În cazul în care matca cu nucleul nou format se află deasupra (la verticali sau ME), după 48 de ore înlăturăm matca veche şi schimbăm rama separator cu pânză dublă cu una simplă sau cu o foaie de ziar perforata, prin care albinele de jos pot lua contact cu cele de sus (făcându-se schimbul substanţei de matcă). Unificarea va fi definitivată peste 5-6 zile.
La stupul orizontal se poate folosi o diafragmă etanşă, şi un urdiniş alăturat. În noul compartiment vor fi aduşi 4 faguri cu albina acoperitoare şi, după o zi, noua colonie rămasă doar cu albina tânără va primi o matcă în colivie automată prevăzută cu două orificii de şerbet. După acceptarea deplină a noii mătci, se înlătură matca bătrână a coloniei învecinate şi diafragma se înalţă de pe fund cu 1 cm. Diafragma va fi ridicată definitiv după 4-5 zile. Această metodă este recomandată a fi folosită la schimbarea tuturor mătcilor bătrâne din coloniile puternice, fiind una din metodele cele mai sigure.
________________________________________
6. introducerea mătcii în plic o dată cu albinele coloniei
Vara, pe la orele 18, se ia un plic de hârtie pergament transparentă (nu de celofan), căruia în partea de jos i se fac cu un cui 15-20 orificii prin care albinele nu pot să treacă. Se orfanizează stupul şi se mătură, în plic, o lingură de albine tinere de pe fagurele unde se afla matca ridicată, dacă se poate chiar din cele din jurul ei. Rama se pune la loc, plicul se închide şi se pune undeva la umbră. După 30 de minute, albinele din stup încep să se agite. Introducem matca tânără în plic (fără albine însoţitoare) şi se observă dacă albinele din plic o ling. Dacă vor să o atace, o retragem, reintroducând-o în plic după 15 minute. A doua oară va fi sigur acceptată. Plicul se aduce la urdiniş şi se prinde cu o piuneză sau un cui mic de peretele frontal, astfel încât fundul plicului cu orificiile lui să fie în dreptul urdinişului. În jurul plicului se vor aduna albine ce bat din aripi, semn că şi-au găsit matca. Ele vor roade hârtia şi vor elibera matca care va intra în stup împreună cu albinele.
________________________________________
7. metoda Alley
Stupul orfanizat se deschide pe timpul zilei, având grijă ca ramele să fie apropiate la maximum. Cu ajutorul unei linguri se ia puţină miere din partea de sus a unei rame şi o păstrăm în vederea ungerii noii regine. Atât podişorul cât şi marginea de sus a stupului se ung cu vaselină pentru ca la ridicarea podişorului să nu apară nici un zgomot. Cercetăm apoi stupul crescător sau nucleul de împerechere, izolăm regina în cuşcă şi o plasăm deasupra ramelor, având grijă ca albinele nucleului sau stupului să aibă acces la sită pentru hrănirea reginei. Cu o jumătate de oră înaintea introducerii, ridicăm cuşca pentru a o avea la îndemână. Când a sosit noaptea, ungem peste tot regina cu mierea luată mai înainte şi, ridicând încet podişorul stupului orfan, pe deasupra ramelor, punem regina şi cu multă atenţie asezam podişorul la loc. Colonia nu va fi cercetată timp de 7-8 zile.
________________________________________
8. metoda poloneză de introducere directă
Se bazează pe folosirea mirosului de melisă care este asemănător mătcilor. Se prepară 500 ml sirop în care se adaugă 10 picături de esenţă de melisă. Se dau 250 ml sirop în rama hrănitor a stupului. După consumarea unei părţi de sirop, se ia o matcă tânără (poate fi şi neîmperecheată), se afundă câteva secunde în siropul rămas în pahar şi se aşează pe speteaza superioară a ramei din vecinătatea hrănitorului, unde se toarnă şi restul siropului. Matca este bine primită, se împerechează şi lucrează în acelaşi timp cu matca veche, care după un timp va dispărea.
________________________________________
9. metoda stropirii cu apă zaharată
Hristea recomandă următorul scenariu: seara căutăm regina bătrână şi o închidem într-o cuşcă sau o ucidem; apoi, scoţând ramele periem toate albinele înspre fundul stupului, în timp ce un ajutor stropeşte cu un pulverizator cu apă zaharată peste grupul de albine aflat pe fundul stupului, în care punem şi regina. În timpul operaţiei urdinişul trebuie să fie închis şi va fi deschis abia după 10 minute, când credem că albinele şi-au ocupat din nou fagurii. Urdinişul se deschide puţin, atât cât să treacă 2 albine şi aceasta numai până dimineaţa.
________________________________________
10. metoda cu fum de salpetru sau de beşica porcului
Cele redate mai jos sunt luate din cartea Stupăritul, pag 520-521
Condiţia principală este dozarea corectă a afumării (cel mult 1,5 minute) şi în raport cu mărimea stupului (la nuclee 0,5 minute sau câteva fumuri).
Cea de-a doua condiţie e ca soluţia să nu depăşească 5 g de salpetru.
După ce am afumat bine colonia, introducem pe urdiniş regina şi dăm şi după ea câteva fumuri pentru a o ameţi puţin. După 2 minute, deschidem stupul, în partea lui de sus, timp de câteva minute pentru ca să se aerisească, îi montăm o sită de ventilaţie şi-l lăsăm descoperit cu sita timp de o jumătate de oră, timp în care albinele se dezmeticesc, urcându-se pe faguri, fără a observa noua schimbare, mai ales dacă regina a fost ridicată de curând dintr-un nucleu existent în stupină.
________________________________________
Metode indirecte
Sunt mai sigure şi mai puţin complicate decât cele directe, dar cer folosirea unor dispozitive foarte variate ca formă, denumite colivii, confecţionate din pânză metalică, materiale plastice sau chiar simplă hârtie.
1. Folosirea coliviei tip capac
În primele 24 ore matca va fi apărată de atacul albinelor, după care, apicultorul înlătură micul capac ce acoperă orificiul de ieşire plin cu şerbet sau aplică un căpăcel de fagure artificial perforat. Una dintre cele mai bune colivii este cea dreptunghiulară, tip capac, cu zimţi marginali care se înfig pe fagure, prinzând sub ea matca. Pentru folosirea ei este nevoie să scoatem însă un fagure marginal, făcând astfel loc coliviei ce se va aplica pe fagurele mijlocaş, cuprinzând sub ea celule cu miere, puiet căpăcit şi celule goale. De pe acea porţiune se perie albinele şi, eliberând imediat matca, vom apăsa capacul coliviei ai cărui zimţi marginali se vor înfige pe fagure. Mica gratie Hannemann de pe latura superioară a coliviei rămâne deocamdată închisă cu oblonaşul ei care se va elibera după 24 ore. După alte 24 ore se scoate colivia şi se aranjează la loc stupul. Matca este primită întotdeauna, căci între timp a şi început să ouă sub colivia protectoare, încât albinele o consideră drept a lor. Există însă şi colivii la care nu se mai intervine, singura grijă fiind ca, după 8-10 zile de la introducere, să retragem colivia din cuib.
________________________________________
2. Folosirea pungii de hârtie
Metoda este asemănătoare cu cea a plicului descrisă la metodele directe, cu singura deosebire că odată introdusă matca în ea, punga se răsfrânge la gură, închizând-o şi prinzând-o cu piuneză în interiorul stupului, pe speteaza superioară a unei rame. Rama va fi uşor depărtată de cea vecină, pentru ca nu cumva să fie strivită matca, colonia hrănindu-se înainte şi după introducere. După 8 zile se retrage punga roasă, în care timp matca a început de mult să ouă.
________________________________________
3. Folosirea coliviei automate (tip Asprea)
Constă în aşezarea acestei colivii prevăzută cu 2 tuburi (unul mai scurt cu gratie Hanemann şi unul mai lung fără gratie, ambele umplute cu şerbet), între 2 faguri puţin mai distanţaţi, pentru ca în golul format să se adune mai multă albină tânără, care, obişnuit, primeşte mai uşor noile mătci. După 24 de ore de la introducere, albinele consumă şerbetul din corpul scurt şi pătrund la matcă, căpătând acelaşi miros. Eliberarea mătcii se face prin orificiul lung, după 48 de ore. Stupul poate fi deschis după 6-7 zile.
________________________________________
4. Mirosul mătcii vechi transmis celei noi
Într-o colivie perfect curată şi opărită cu apă clocotită, se introduce pentru 4-5 ore vechea matcă, care va sta izolată în cuşcă, în propriul ei stup, colivia fiind plasată între 2 rame distanţate la 2,5-3 cm. Scoatem apoi vechea matcă şi o înlocuim cu cea nouă, ţinută flămândă 20-25 de minute în tubul de sticlă. Colivia se pune în acelaşi loc şi i se aplică căpăcelul de ceară perforată. La urdiniş se montează pentru 2-3 zile vestibulul de control.
________________________________________
Metode mixte
Metoda 1
Se orfanizează colonia a cărei matcă trebuie schimbată. A 2-a zi, din stupul orfanizat, se iau 25 albine tinere şi 10 trântori, plasându-i într-o cuşcă de expediere prevăzută cu şerbet de zahăr şi miere. Colivia se ţine într-o cameră întunecoasă timp de 30 minute, după care se introduce o matcă fecundată şi marcată, lăsând în întuneric colivia cu matcă, albine şi trântori încă 30 minute, după care este introdusă în stupul orfan şi aşezată pe golul unei rame clăditoare din mijlocul cuibului, aici adunându-se multă albină tânără pentru clădirea făguraşilor. Albinele din interiorul coliviei şi cele din afara ei vor consuma şerbetul şi vor elibera matca. Este singura metodă în care matca este dată cu albine însoţitoare dar, ele sunt din propriul stup iar ridicarea şi închiderea lor nu a durat mai mult de o oră. Dacă şerbetul nu va fi consumat în mai puţin de 24 de ore, albinele însoţitoare vor fi atacate dimpreună cu matca. Rezultate mai bune s-au obţinut atunci când au fost puşi în colivie mai mulţi trântori. Stupul nu se va deschide decât după 7-8 zile.
________________________________________
Metoda 2
Este folosită mai ales spre sfârşitul verii, când culesul este foarte redus. La stupul căruia dorim să-i schimbăm matca se formează un nucleu buzunar cu urdiniş separat, sau se aduce un nucleu de la rezervă şi se situează în imediata apropiere a acestui stup. Nucleul se populează apoi cu albina acoperitoare, periată de pe toţi fagurii cu puiet necăpăcit găsiţi în colonia de bază, primind în total 3 faguri (1 fagure cu puiet căpăcit, 1 fagure cu provizii şi unul clădit normal), ridicaţi din acelaşi stup, împreună cu albina acoperitoare. După 2 ore acestui nucleu i se dă o botcă matură gata de eclozionare sau o matcă împerecheată. După începerea pontei noii mătci, colonia cu matca bătrână se orfanizează şi, după trecerea a 1-2 ore, se ridică puţin diafragma (1 cm). După 4-5 zile diafragma se va ridica definitiv. Este asemănătoare cu introducerea mătcii cu nucleu nou format descrisă ca metodă directă, procentul acceptării fiind tot de 100%.
________________________________________
Metoda cu Reginal
Cercetătorul Jordan a pus la punct un preparat care să asigure succesul acceptării mătcilor. Acest preparat se obţine din florile de mac gata înflorit. Se înlătură sepalele florii şi petalele corolei, iar capsulele cu seminţele necoapte, sunt tăiate în felii subţiri care se cântăresc şi se pun într-o sticlă cu deschidere largă, ca cele de lapte, în care se toarnă o cantitate egală de alcool de 96%. Amestecul se păstrează la întuneric 4 săptămâni, agitându-se conţinutul din când în când. Extrasul rezultat se filtrează şi se păstrează la întuneric, într-o sticlă de culoare închisă.
Matca se pune într-o colivie automată, suspendată între două rame. Pasta de zahăr ce umple parţial orificiile coliviei se potriveşte astfel ca matca să fie eliberată în 24 ore. Pe o rondelă de sugativă cu diametrul de 16-20 cm se îmbibă 20 cm3 de Reginal (o lingură normală), sugativa aşezându-se deasupra coloniei, pe stinghiile superioare ale ramelor. Închidem şi acoperim bine stupul. După 4 zile se înlătură colivia automată şi rondela. Mirosul produs de preparat este aşa de puternic, încât devine dominant, mai ales în regiunea unde este colivia cu matca, putând fi simţită de apicultor în prima zi chiar şi la urdinişul stupului. Datorită acestei metode simple şi aproape sigure, apicultorii pot da o matcă împerecheată unei colonii orfane în orice perioadă a anului, metoda putând fi folosită chiar şi în coloniile cu mătci trântoriţe sau bezmetice.
________________________________________
Inventarul apicol
Cuprinde totalitatea uneltelor, obiectelor şi construcţiilor apicole care aparţin şi reprezintă întreaga dotare a unei exploataţii apicole. Printre acestea enumerăm: masca apicolă, centrifuga, masa de descăpăcit, tava de descăpăcit, halatul apicol, salopeta apicolă, şorţul apicol, mănuşile apicole, dalta apicolă, afumătorul, peria apicolă, scaunul apicol, lada de lucru, hrănitoarele, coliviile pentru mătci, uneltele pentru: însârmarea ramelor, fixarea fagurilor artificiali, extracţia şi condiţionarea produselor apicole, colectarea propolisului, creşterea şi transportul mătcilor etc. În afara inventarului apicol, într-o stupină mai sunt necesare şi alte materiale şi unelte ca: benzină, cazma, chit, ciocan, cleşte, cuie, dălţi, ferăstrău, lopată, petrol lampant, rindea, sârmă pentru însârmat rame, săpun, sodă, topor, vopsele pe bază de ulei etc.
Cel mai bun inventar apicol constă în standardizare (folosirea aceluiaşi tip de stupi, rame, roiniţe, capace, diafragme etc.). Tipul de stup ales se va procura cu toate accesoriile, având grijă dispunem din timp o rezervă de stupi goi cu toate accesoriile pentru formarea familiilor temporare sau ajutătoare permanente.
Apicultorul începător nu trebuie să pornească dintr-o dată cu o stupină mare, mai ales dacă nu cunoaşte deplin tehnica apicolă.
________________________________________
Inversarea corpurilor
Acţiune ce constă în inversarea corpurilor de stup în cazul stupilor divizibili. Această acţiune are drept scop crearea spaţiului necesar pentru ponta mătcii permiţând albinelor să-şi dezvolte cuibul pe verticală. Această operaţie de inversare se poate repeta de mai multe fiind indicată şi ca o măsură de prevenire a roitului.
________________________________________
Invertaza
Enzimă a mucoasei intestinale care transformă zaharoza în glucoză şi levuloză
________________________________________
Iunie-iulie
În luna iunie înfloreşte zmeura (la munte) şi teiul (la câmpie). Transportul la floarea soarelui se organizează la începutul lui iulie. La floarea soarelui stupinele trebuie orânduite pe partea contrară laturii de unde a început în primăvară, distanţa dintre stupine fiind de cel puţin 500 m. La lanurile care au o lăţime mai mare de 1000 de m stupinele se vor aşeza pe toate cele 4 laturi ale lanului, pentru ca albinele să se poată întâlni la mijloc, polenizând astfel întreaga cultură.
Pe timpul căldurilor prea mari stupinele vor fi umbrite. La stupii cu funduri mobile, între corp şi fund vor fi montate 2 pene de lemn ce ţin corpul mai ridicat cu 2 mm, uşurând aerisirea. La stupii orizontali vor fi scoase din margini 2 scândurele de podişor, 5-6 nopţi la rând, dimineaţa punându-se la loc. Aerisirea stupului, ca metodă împotriva roitului, este eficace numai în cazul în care temperatura exterioară la umbră nu depăşeşte 30-32 grade Celsius. Dacă ea este mai ridicată, printr-o bogată aerisire se realizează tocmai fenomenul contrar, căci astfel se introduce masiv căldura în stup. În astfel de zile se recomandă umbrirea şi micşorarea urdinişurilor, mărindu-se seara târziu. La stupii ME se poate sparge cuibul, intercalând între cele 2 corpuri cu puiet 1-2 corpuri cu faguri gata clădiţi.
În aceste luni (iunie-iulie), după fiecare extracţie este indicat a se face câte un tratament împotriva Varroozei.
În a doua parte a lunii iulie se începe completarea proviziilor de iernare şi se începe stimularea. În cazurile în care stupina este deplasată la un cules de mană, se retrag din cuib fagurii cu provizii (pentru iernare). După terminarea culesului se extrage toată mierea şi se refac cuiburile cu fagurii cu provizii de la rezervă.
Pentru pregătirea cuiburilor de iernare se controlează toate coloniile, aranjând viitoarele cuiburi numai pe faguri de culoare închisă. Se vor înlătura fagurii rău construiţi şi cu multe celule de trântor. Faurii noi clădiţi în care mătcile au ouat se duc la depozit (nefiind buni de iernare).
Fagurii de la rezervă se stropesc cu apă şi se sulfurează, având grijă ca, în primăvară, înainte de folosire să fie spălaţi.
________________________________________
IZGINITOR PORTER-Este un mic aparat pentru îndepărtarea albinelor care înlocuieşte îndepărtarea albinelor prin scuturare simplificând lucrarea scosului ramelor cu miere. Este astfel făcut încât arcurile acţionează numai dacă sunt împinse de către albine de pe o anumită latură a podişorului izgonitor, albinele ieşite de pe acea latură nemaiputând să se întoarcă în magazinul de recoltă.
________________________________________
IZOLAREA MATCII
Matca se izolează cu gratie Hannemann în corpul de jos (la stupii verticali) sau în partea opusă urdinişului (la stupii orizontali), cu toţi fagurii cu puiet necăpăcit şi faguri artificiali.
Izolarea tip Babici
Dintr-o gratie Hannemann se face un cerc cu diametrul de 20 cm, cercul fiind prevăzut pe margini cu o fâşie de tablă colţurată. Matca se izolează în interiorul cercului pe un fagure, lângă care se apropie şi se înfige fagurele vecin. Colţurile cercului pătrund în cei doi faguri vecini, până la fundul celulelor. Poziţia celor doi faguri va fi exact în dreptul urdinişului, în felul acesta matca rămânând o vreme mai îndelungată fără ca albinele să simtă nevoia să o schimbe.
________________________________________
Izolatorul de matcă
Este conceput astfel încât izolează matca pe fagurele pe care se află. Este confecţionat din deşeuri de tablă şi plasă de sârmă.
Există şi un izolator format dintr-o casetă metalică cu 2 feţe ocupate cu gratii Herzog sau Hannemann în care încap 3 faguri clădiţi; unul cu puiet căpăcit, unul cu hrană şi altul gata clădit pentru ouatul mătcii. Caseta este închisă de jur împrejur cu plăci de gratie Hannemann, afară de partea superioară pe unde se introduc fagurii şi apoi se ataşează un capac pentru ca matca să fie perfect izolată. Izolatorul astfel echipat se introduce în mijlocul cuibului. Dacă colonia este hrănită stimulent şi este puternică, iar matca din izolator este tânără şi fecundă, începe să ouă chiar din prima zi. Izolatorul este folosit pentru a avea la timp larve de vârstă precisă şi de la familiile recordiste folosite pentru înmulţire.
Împerecherea şi fecundarea mătcii
Pentru ca o matcă să fie prolifică trebuie să provină din familiile recordiste, să fie crescută în condiţii cu totul deosebite şi să se împerecheze cu trântori de mare valoare.
Împerecherea se face pe timp frumos (peste 18 grade Celsius), fără ploaie şi vânt, la 2-3 zile de la ieşirea din botcă, făcând mai înainte zboruri de recunoaştere. Pe timpul pregătirii pentru zborul de împerechere albinele se comportă cu regina aparent agresiv, pentru a o îndemna să plece cât mai repede la zbor, regina făcând - între timp - exerciţii de zbor. Albinele încep din nou să devină binevoitoare cu regina, pe care o hrănesc tot mai des. După 2-3 zile de la primul zbor de recunoaştere regina este pregătită fizic pentru zborul de împerechere. Albinele coloniei bat activ din aripi şi fac un du-te vino dinspre locul mătcii spre urdiniş, zborul obişnuit de împerechere având loc între orele 11-17. dacă împerecherea se face pe timp neprielnic, mătcile sunt puţin prolifice şi trebuie schimbate. Dacă mătcile nu găsesc trântori în zborul lor ajung până la 10-15 km dar, de cele mai multe ori trântorii sunt atraşi din toate părţile, inclusiv cei din propria stupină, căutând să ajungă din urmă matca care se avântă în înălţimi.
Vitalitatea albinelor este asigurată tocmai datorită împerecherii mătcilor cu mai mulţi trântori şi mai ales din stupine diferite. Cei mai buni trântori sunt cei care au împlinit vârsta de 12 zile când devin apţi de zbor. Dacă matca va rămâne neîmperecheată timp de 4-6 săptămâni, după trecerea acestui termen ea va depune ouă nefecundate din care vor ieşi numai trântori, după cum se arată la capitolul Partenogeneza, mătcile respective devenind arhenotoce. Această situaţia poate avea mai multe cauze (mătci cu aripi subdezvoltate, timp nefavorabil zborului pe o perioadă îndelungată, lipsa trântorilor etc.). La câteva zile după împerechere mătcile încep să ouă.
Zborul de împerechere expune mătcile la diverse pericole (păsările insectivore, rătăcirea şi intrarea în alţi stupi etc.). Pentru a determina ieşirea concomitentă a mătcilor neîmperecheate şi a trântorilor crescuţi în coloniile tată, coloniile cu mătci şi cele cu trântori vor fi stimulate din belşug cu sirop călduţ (la temperatura laptelui muls de curând). Când albinele primesc o asemenea stimulare ies afară în număr mare, ca să vadă de unde vine această neaşteptată hrană şi o dată cu ele vor ieşi şi mătcile şi trântorii. Ziua în care se face stimularea trebuie să fie caldă (20-25 oC), luminoasă şi fără vânt. Mătcile împerecheate vor fi retrase din nuclee sau micronuclee, înlocuindu-le pe cele bătrâne sau formând cu ele roi stoloni, FAV, FAP, pachete cu roi la pachet etc.
Atenţie!
Stupii cu mătci nefecundate nu se transportă decât după începerea pontei, altfel riscăm să rămânem fără mătci.
Mătcile fecundate nu-şi încep ponta decât după dispariţia puietului vechi din stup. De aceea nu se recomandă împuternicirea roilor cu puiet decât după începerea pontei.
________________________________________
INABUSIRA-Se referă la asfixierea albinelor sau a mătcii (uneori naturală, alteori accidentală). Asfixierea naturală a mătcii este mijlocul obişnuit prin care albinele îşi suprimă matca sau orice altă matcă străină care ar intra în stup.
________________________________________INCHIDERA STUPULUI-Stupul deschis se acoperă cu podişorul, care, fiind ţinut cu ambele mâini de 2 colţuri aşezate în diagonală, va fi uşor tremurat pentru ca albinele aflate pe marginea superioară a pereţilor să intre în stup sau să iasă afară, evitându-se astfel strivirea lor. După aşezarea definitivă a podişorului se pune salteluţa şi capacul.
Pe timpul stropirilor cu substanţe fitosanitare:
cuiburile se lărgesc distanţând ramele la 13-14 mm;
capacitatea stupilor se măreşte prin adăugarea de corpuri sau magazine peste cuib;
în corpul de sus se montează 2 hrănitoare uluc alimentate tot timpul cu apă rece (consumul unei colonii puternice putând atinge 3-4 litri zilnic);
din stupi se scot materialele de protecţie iar podişoarele vor fi înlocuite cu site de ventilaţie cu ochiuri de 2-2,5 mm;
urdinişurile se închid complet sau la urdinişuri se montează verande din pânză metalică cu aerisiri mascate, având prevăzut pe scândura de zbor un mic jgheab cu apă ce se alimentează pe deasupra cât mai des
dacă în stup nu există hrană, la închidere se vor pune 1-2 faguri cu sirop dens de zahăr 1/1, turnat în celulele goale ale unui fagure;
coloniile care închise fiind manifestă o mare nelinişte, deşi au apă din belşug, vor fi deschise chiar dacă va exista riscul pierderii unei părţi din culegătoare, prin intoxicare, altfel vor pieri în întregime cu puiet cu tot;
seara urdinişurile se deschid şi se vor închide spre dimineaţă, albinele de pe pereţi fiind pulverizate cu apă;
dacă simptomele intoxicării apar fără ca apicultorul să fi fost anunţat la timp, o primă măsură este îndepărtarea imediată a fagurilor cu polen pentru a salva albinele doici şi puietul;
în cazul în care se face un tratament la o cultură necercetată de albine, aflată la cel puţin 2 km, iar acestea sunt obişnuite către o altă sursă de cules, stupii nu se vor mai închide;
după terminarea tratamentului, la 2-3 ore se spală bine cu săpun şi sodă scândurile de zbor ale stupilor, pereţii frontali şi capacele, mai ales când substanţele toxice au fost date din avion sub formă de prăfuiri prin apropierea stupinei,
seara urdinişurile se deschid pentru a fi reînchise în dimineaţa următoare,
albinele care stau afară pe peretele frontal sau pe scândura de zbor nu se vor goni cu fum ci vor fi pulverizate cu apă şi îndrumate spre urdiniş cu ajutorul unei perii.
Stupii se ţin de obicei închişi dar, în condiţii cu totul speciale, albinele pot fi atrase de apicultor cu ajutorul administrării unui sirop parfumat cu esenţă de melisă, garoafă etc., dat la 4-5 dimineaţa, în stupi, câte 100-150 g în intervalele dintre rame, pentru formarea reflexului condiţionat de cules. Zburând afară din stupină, ele vor găsi uşor adăpătorul din care curge în picături dese acelaşi sirop şi vor renunţa la culesul din câmp din ziua precedentă, reţinându-le în prisacă 2-3 zile, cu condiţia ca adăpătorul să fie alimentat permanent cu sirop. Există totuşi riscul ca albinele să aducă polen toxic!
Stupii nu se închid dacă:
albinele sunt îndrumate spre o resursă de cules mai atractivă (siropul dat în alimentatorul exterior situat la o oarecare distanţă de stupină), fără să mai zboare spre sursa tratată (siropul parfumat se administrează la 4-5 dimineaţa în adăpătoarele interioare şi concomitent, în adăpătorul exterior),
avioanele ce fac stropiri zboară la o distanţă mai mare de 2 km de stupină (oferindu-le albinelor sirop în adăpătorul exterior).
________________________________________
INCHIRCIREA ALBINEI-Închircirea şi chelirea albinelor este o boală care apare din cauza polenului toxic, albina bolnavă înnegrindu-se şi pierzând părul de pe corp, fiind respinsă la intrarea în stup de albinele sănătoase.
________________________________________
INCRUCISARE-Prin ÎNCRUCIŞARE ca metodă de ameliorare se înţelege împerecherea unui mascul cu o femelă din rase sau specii diferite, produşii obţinuţi fiind numiţi hibrizi. Până în prezent nu se cunosc produşi rezultaţi din încrucişarea albinelor cu o altă specie, încrucişarea dintre rase practicându-se cu scopul de a obţine produşi cu însuşiri valoroase, de a îmbunătăţi o rasa cu altă, sau pentru a crea rase noi.
Încrucişări de absorbţie
Se urmăreşte absorbirea unei rase neproductive, cum a fost cazul cu cea din Israel, care a fost înlocuită cu albina italiană, o rasă cu însuşiri valoroase.
Încrucişări de infuzie
Se folosesc cu scopul de a îmbunătăţi la albinele locale un număr restrâns de însuşiri prin încrucişarea cu o rasă cu însuşiri ameliorate. Aceasta s-a practicat şi la noi neorganizat, înaintea celui de al doilea război mondial, prin încrucişări făcute cu albina italiană.
Încrucişarea industrială
Împerecherea albinei locale cu albine din alte rase pentru a da, în prima generaţie, produşi ce se caracterizează printr-o mare vitalitate şi productivitate. În trecut şi la noi s-au făcut încercări neorganizate de acest fel.
Încrucişarea pentru crearea de rase noi
Se execută numai în cadrul instituţiilor specializate unde împerecherea se face controlat şi pe baza de însămânţării artificiale, necesitând o aparatură adecvată şi un personal specializat. Producerea de mătci de selecţie pe fiecare din zonele apicole se efectuează de către Institutul de Cercetare şi producţie pentru Apicultură în cadrul staţiilor zonale de la Moara Vlăsiei (Ilfov), Tulcea, Măldăreşti (Vâlcea), Cislău (Buzău) Poieni (Iaşi), Stolna (Cluj), Timişoara etc., folosind numai material biologic autohton.