Finantare 2014 - 2020

Apicultorii solicita subventii pentru familiile de albine

apicultura

Conducerea Asociatiei Crescatorilor de Albine din Caras-Severin a facut o serie de solicitari catre MADR, de la subventionarea familiilor de albine pana la protejarea rasei autohtone, avand in vedere problemele cu care se confrunta apicultorii, dar si pentru ca Politica Agricola Comuna se va schimba dupa 2020, potrivit Agerpres.

„Sunt multe probleme in apicultura si sunt multe propuneri facute, printre care se afla subventia pe familia de albine, avand in vedere ca apicultura nu este subventionata, iar familiile de albine nu primesc subventii decat prin Programul National Apicol. Prin acest program, daca facem un calcul raportat la numarul de familii de albine, in jur de 1,5 milioane, care sunt inscrise in Romania, ar reveni pe familie 4,60 euro. Aceasta nu ar fi o problema, daca cei patru euro ar ajunge la fiecare familie de albine. Dupa datele statistice pe care le avem, insa, cu apicultorii care au accesat PNA, reiese ca sub 20% din familiile de albine sunt subventionate prin Programul National Apicol. Albina isi face treaba fie ca ia, fie ca nu ia subventie, polenizeaza peste 80% in plantele entomofile si nu este subventionata deloc. In judet sunt 98 de apicultori care au accesat pentru zece mii de familii de albine din cele 55 mii existente”, a declarat, pentru sursa citata, Ida Suta, vicepresedinta Asociatiei Crescatorilor de Albine din Caras-Severin.

Mai mult decat atat, Ida Suta a declarat ca este important sa se incurajeze cultivarea soiurilor autohtone, pentru ca sunt multe soiuri importate cu autopolenizare, la care albina nu mai are ce sa caute.

„Or, albina nu este un dusman al agricultorului, ci un partener de baza al acestuia. Ea polenizeaza plantele, nu distruge nici planta, nici fructele. Sunt cateva tari care si-au distrus rasele autohtone, precum Franta, Italia, Germania, care acum fac eforturi deosebit de mari pentru a reveni la rasa lor autohtona. La aceeasi presiune este supusa acum si Romania. Se importa material biologic, se importa hibrizi care o dilueaza. Or, familiilor de albine le trebuie multi ani sa se adapteze la conditiile climaterice din tara respectiva”, a aratat Ida Suta. 

Si baza melifera forestiera reprezinta o problema, fapt pentru care a fost facuta propunerea ca la infiintarea perdelelor de protectie in componenta lor sa fie introdus soiul melifer.

Baza melifera forestiera s-a diminuat, in timp ce familiile de albine au crescut. De aceea, s-a solicitat incurajarea cresterii acesteia, prin anumite proiecte ce ar urma sa fie initiate de Ministerul Agriculturii. In plus, a fost facuta o solicitare si de subventii pentru fermele de elita si cele de multiplicare a rasei autohtone.

In Caras-Severin, Asociatia Apicultorilor din Romania cuprinde peste o mie de membri, care detin circa 55 de mii de familii de albine, mai precizeaza Agerpres.

Calendarul targurilor apicole 2018

ApiBio va prezinta calendarul targurilor apicole din 2018, pentru a sti din timp unde veti gasi cele mai bune produse apicole in 2018, dar si pentru ca apicultorii sa fie la curent cu evenimentele unde isi pot comercializa cu profit mierea si alte produse apicole, mai ales ca o buna parte din proiectele implementate cu fonduri europene nerambursabile destinate tinerilor fermieri au vizat achizitii de familii de albine si de stupi.

Iata primele targurilor apicole stabilite deja pentru 2018:

 Targul Apicol Craiova (27-28 ianuarie 2018)

Stupina BIA va invita la editia a V-a a Targului Apicol Craiova care se va desfasura in perioada 27-28 ianuarie 2018, la Centrul Multifunctional Craiova. Vizitatorii vor gasi la Targul Apicol Craiova miere si produse apicole, cosmetice naturiste, dulciuri pentru toate gusturile. De asemenea, targul este un bun prilej pentru apicultori de a cumpara utilajele si echipamentele apicole de care au nevoie. La Targul Apicol Craiova vor fi prezenti producatori de profil din toate colturile tarii si din strainatate.

Targul Apicol Deva (3-4 februarie 2018)

Un alt eveniment asteptat cu interes este si Targul Apicol Deva, care se va desfasura in perioada 3-4 februarie 2018, editia a V-a, in parcarea Auchan-Mall. Pe langa produsele din miere si cosmeticele naturiste, cei care vor vizita targul vor putea achizitiona si echipamente apicole.

Targul Apicol Targu Jiu (10-11 februarie 2018)

Si apicultorii din Targu Jiu vor avea posibilitatea in acest inceput de an sa participe la cel mai important targ dedicat acestui domeniu. Targul Apicol Targu Jiu, ajuns la cea de-a V-a editie, va avea loc in perioada 10-11 februarie 2018, in Piata Prefecturii – centrul orasului.

Targul Apicol Targu Mures (24-25 februarie 2018)

Targul Apicol Targu Mures va avea loc in perioada 24-25 februarie 2018, in Parcarea Kaufland – zona Garii.

In atentia organizatorilor targurilor apicole: pentru o buna informare a publicului si promovarea eficienta a evenimentelor pe care le organizati, va rugam sa ne transmiteti calendarul targurilor apicole pe care le organizati in 2017 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

LAPAR, despre codul de bune practici intre fermieri si apicultori

disputa 3

Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli a transmis recent un punct de vedere despre Codul de bune practici intre fermieri si apicultori.

Obiectivele definite la pct.2 din Cod evidentiaza faptul ca, desi Codul se numeste ,,Codul de bune practici in relatia dintre fermieri si apicultori’’ in realitate urmareste exclusiv interesele apicultorilor in detrimentul intereselor fermierilor.

– Valorificarea cu eficienta maxima a tuturor culesurilor, indiferent ca este vorba de livezi, perdele forestiere, paduri sau culturi agricole si cresterea productiilor la produsele apicole ( miere, polen, ceara, propolis, etc);
– Reducerea pierderilor de albine si familii de albine datorita substantelor cu care sunt stropite livezile, perdele forestiere, padurile sau culturile agricole, precum si datorita tratamentelor ce se aplica semintelor destinate infiintarii culturilor agricole cu caracter entomofil;
– Evitarea contaminarii productiilor apicole cu substante provenite din produse de protectia plantelor.

Consideratiile generale definite la pct.3 sunt de asemenea, obligatii in sarcina fermierilor:

– Asigurarea unui habitat propice pentru dezvoltarea si conservarea biodiversitatii si a speciilor polenizatoare;
– Includerea culturilor de protectie (cover crops) pe intregul ciclu de rotatie a culturilor;
– Stabilirea corecta, in asolament, in timp si spatiu, in functie de conditiile specifice locale ale culturilor acoperitoare sau de protectie folosind cu preponderenta speciile de plante benefice faunei polenizatoare;
– Plantarea vegetatiei permanente pe terenurile fermelor, ierburi perene si alte tipuri de vegetatie, care stimuleaza si protejeaza entomofauna;
– Informarea apicultorului, la cererea acestuia, ce hibrid sau soi a fost semanat si la ce data, a tratamentelor fitosanitare aplicate si a celor planificate;
– Amplasarea panourilor de avertizare referitoare la produsul folosit ca tratament pentru samanta;
– Va anunta apicultorul, pe numarul de contact stipulat in contract, prin SMS, ca urmeaza a se efectua tratamentul cu produse de protectia plantelor precum si denumirea produsului folosit pentru ca acesta sa poata lua masuri de protectie a albinelor pe propria raspundere;
– Va indica apicultorului sursele de apa cele mai apropiate si drumurile de acces accesibile cele mai apropiate;
– Tratamentele cu produse de protectia plantelor asupra culturilor agricole si a plantatiilor pomicole se vor desfasura in perioade de timp cat mai scurte care nu vor putea depasi 7 zile consecutive pentru o cultura agricola sau plantatie pomicola;
– Tratamentele fitosanitare cu produse de protectia plantelor la culturile agricole si plantatii pomicole aflate in faza de inflorire se vor executa numai cu produse care nu sunt toxice pentru albine;
– Aplicarea de produse de protectia plantelor pe suprafetele de teren agricol aflate la mai putin de 1 km distanta fata de padurile formate din specii melifere, de livezi se realizeaza doar cu produse care nu sunt toxice pentru albine;

La aceste obligatii se adauga cele mentionate la pct. 5, codul fiind practic o lista impresionanta de obligatii pentru fermieri care vizeaza modificarea procesului tehnologic: planificarea si organizarea productiei agricole; modul de semanare; modul de curatare a utilajelor; modul de reglare a utilajelor etc. Toate aceste obligatii sunt obligatii esentiale, de fond care maresc in mod consistent costurile de productie.

La pct. 4 sunt stabilite obligatiile apicultorilor, obligatii redundante precum:
– sa nu se scalde in apa din canalele de irigatii;
– sa nu fie in stare de ebrietate;
– sa nu pescuiasca in canalele de irigatii pe marginea carora trec liniile electrice aeriene;
– sa nu depaseasca viteza de 50km/h in ferma.

Obligatiile fermierilor sunt de natura sa ingradeasca in mod flagrant dreptul de proprietate al cultivatorilor, fiind vadit neconstitutionale si contrare dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului prin care se interzice statelor membre dreptul de a stabili in mod discretionar asupra folosintei bunurilor aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice.In plus, prin blocarea unei suprafete importante de teren, se avantajeaza in mod nejustificat apicultorii, care nu au niciun drept asupra terenurilor respective, creandu-li-se astfel un castig nejustificat, in detrimentul agricultorilor.Prin urmare, aratam ca prin interdictia de a nu aplica produse de protectie pe o distanta de 1 km, respectiv 3 km se aduce o atingere grava culturilor agricultorilor, acestea putand suferi in orice moment pagube deosebit de mari cauzate de diferiti daunatori, precum si diminuarea productiei.De asemenea, aratam ca prevederile europene in vigoare in acest moment nu impun stabilirea unor asemenea obligatii in sarcina agricultorilor.Apreciem ca adoptarea unui asemenea Cod de bune practici ar ingreuna nejustificat activitatea agricultorilor, in conditiile in care legislatia ar trebui sa fie simpla si usor de aplicat pentru a se putea creea o agricultura sustenabila care sa fie apta sa ajute la cresterea economica si sociala a acestei tari, si sa nu se creeze in mod frecvent obligatii suplimentare doar in sarcina agricultorilor.Pe de alta parte, se creeaza un precedent periculos: agricultorii vor avea numeroase obligatii nu doar in raport cu apicultorii, ci si in raport cu alte categorii profesionale!Or, economia de piata, este strict protejata de Constitutia Romaniei, obligatia de a garanta libertatea economica si promovarea egalitatii intre cei care participa la activitati economice fiind o indatorire a statului care, prin adoptarea unui astfel de cod ar incalca aceste valori fundamentale.Mai mult, in Codul de bune practici nu se stabileste o despagubire pentru lipsa de folosinta a terenului de catre agricultori. Or, pe de o parte, agricultorul este in imposibilitate de a-si proteja cultura prin utilizarea produselor de protectie, fapt ce atrage in mod clar o diminuare a productiei iar, pe de alta parte, acesta nu este despagubit pentru pierderile suferite ce includ si costurile suplimentare pe care trebuie sa le suporte ca urmare a noilor obligatii reglementate de Cod in favoarea apicultorilor.Cu siguranta relatia dintre apicultori si agricultori trebue sa fie una de buna intelegere, reglementata prin acorduri reciproce si nicidecum prin acest cod care reglementeaza o relatie existenta si functionala de secole intre cele doua categorii profesionale.Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) este o federatie nationala, infiintata in anul 2001 in scopul de a apara interesele producatorilor agricoli, stabilite prin hotarari proprii si ale organizatiilor profesionale componente, in relatiile cu organele administratiei centrale, cu alte asociatii si federatii, interne si internationale, gestionare de politici si programe pentru agricultura, fonduri destinate activitatii din agricultura si alte asemenea. Este formata din Asociatii ale Producatorilor Agricoli (APA) si societatii comerciale care exploateaza teren agricol. LAPAR este membra fondator OIPA.