Finantare 2014 - 2020

Furtisagul

Furtişagul la albine este un fenomen care apare în special la rasa italiană, atunci când nu mai găseşte cules în natură. Pericolul furtişagului la albine apare, de obicei, în luna august, când stupinele se întorc din pastoral, sau în luna septembrie. De obicei, albinele hoaţe atacă în special regina stupului prădat, ştiind că astfel deznădejdea va cuprinde întreaga colonie, iar ele îşi vor putea atinge mai uşor ţinta. În cazul în care albinele stupului prădat reuşesc totuşi să-şi apere regina, de cele mai multe ori nu reuşesc să-şi apere şi proviziile.

 

Adeseori, coloniile puternice atacă coloniile mici şi slăbite, mai ales dacă suferă de vre-o boală. Dacă colonia atacată este puternică, atacul este respins, mai ales dacă intervine şi apicultorul. Furtişagul între albine este generator de multe rele (răspândirea bolilor, desfiinţarea stupinelor etc.). Pentru a nu se ajunge aici trebuie să luăm măsuri de prevenire şi combatere. În general vina declanşării furtişagului aparţine apicultorului.


Furtisagul este activitatea albinelor prin care o familie (in general puternica) incearca sa cucereasca o alta familie (in general mai slaba) in vederea sustragerii resurselor. Pe scurt, este activitatea prin care albinele fura unele de la altele din cauza lipsei de cules in natura.
In general, hoatele ataca regina stupului pradat, astfel creand haos in colonia victima si va putea sa-si atinga tinta mai usor.
Furtisagul apare, in general, atunci cand nu prea se mai gaseste cules in natura – in lunile august cand stupii se intorc din pastoral sau in luna septembrie. Albinele cauta sa descopere orice sursa posibila de hrana si cauta sa patrunda pe urdinisul sau crapaturile din peretii stupilor slabi, fara o aparare suficienta.
Daca colonia atacata este puternica, atacul este respins usor, mai ales daca intervine si apicultorul.
In mare parte, atacatorii fac parte din categoria albinelor batrane si uzate care, daca se intorc la stup cu „guasa goala”, nu mai sunt lasate sa intre. De aceea, ele dau tarcoale stupilor si,cand gasesc o oportunitate, profita de ea. Furtisagul poate sa sune ca ceva amuzant si pueril, dar consecintele lui pot fi foarte serioase si chiar devastatoare, mai ales atunci cand in stupina exista multe familii implicate (fie ca hot sau ca victima).
Odata declansat, un furtisag puternic poate duce pana la distrugerea stupinei (din fericire, cazurile sunt rare) – hoatele fiind atacate de alte colonii mai puternice si tot asa; este un cerc vicios si se poate crea un haos care sa duca la mortalitate foarte crescuta.

Incep prin a spune ca furtisagul apare in 99% din cazuri din neglijenta si neatentia apicultorului. Se poate declansa si prin simpla uitare a unei rame (incarcata mai mult sau mai putin cu miere) in afara unui stup (in perioada mentionata mai sus).
Masuri de prevenire a furtisagului:

  • Sa incercam, pe cat posibil, ca in perioada august-septembrie sa avem in stupina familii puternice, capabile sa respinga un atac, iar familiile mai amarate sa fie unite din timp.
  • Cutiile stupilor sa fie de calitate, reparate si puse la punct, fara crapaturi sau alte defecte prin care sa poata circula albinele.
  • In perioadele fara cules trebuie micsorate urdinisurile.
  • Controlul in stupi in perioadele lipsite de cules sa se faca dimineata sau seara, cand zborul albinelor este mai putin intens.
  • Controlul in stupi toamna tarziu sau primăvara devreme trebuie evitat sau facut in graba, in cazurile in care situatia o cere neaparat.
  • In perioadele cu un cules slab sau fara cules, nu trebuie uitate rame cu miere in afara stupilor si nici lasate “la lins” recipiente in care a fost miere.
  • Apicultorul trebuie sa urmareasca zborurile si comportamentul albinelor si sa actioneze imediat la primul semn de furtisag.
  • Am vorbit despre cum prevenim un furtisag, dar, pentru a interveni la timp in cazul unui furtisag in desfasurare, trebuie sa stim cum sa-l identificam:

    • In stupina se va observa o activitate nenaturala la anumiti stupi cam pe tot parcursul zilei, in timp ce la restul stupilor este liniste.
    • Agitatie ca in timpul culesului, cu toate ca in natura mai este foarte putin de cules sau deloc.
    • Aglomeratie si lupte in fata urdinisului si pe scandura de zbor.
    • Albine moarte pe scandura de zbor si in fata stupului atacat.
    • Albine care ies cu un zbor repezit din stup (fara oprirea scurta si caracteristica pe scandura de zbor); hoatele tind sa iasa pe partea de sus a urdinisului pentru a evita sa fie atacate.

    Hoatele pot proveni si dintr-o stupina vecina, nu neaparat din stupina proprie.

Vestea buna este ca, printr-o interventie prompta a apicultorului, un furtisag, fie el si de proportii, poate fi oprit printr-o serie de masuri:

  • In primul rand, urdinisul stupilor atacati trebuie redus foarte mult (atat cat sa poata intra o albina).
  • De asemenea, pe scandura de zbor se poate pune o mana de iarba sau fan care sa impiedice intrarea directa a albinelor hoate pe urdinis.
  • Daca aveti la indemana o teava de pexal cu un diamentru de 1-2 cm, introduceti teava in gaura ramasa (dupa micsorarea urdinisului); astfel hoatele sunt dezorientate si cele care intra, totusi, pe teava nu vor mai putea iesi.
  • Scandura de zbor, peretele din fata al stupului, imbinarea intre corpurile stupilor dupa etansarea lor se stropesc cu apa sau se ung cu petrol, amestec de motorina cu gaz, creolina, solutie de acid fenic sau o alta substanta al carei miros neplacut si puternic indeparteaza albinele si acopera mirosul de miere.
  • Spatiul inconjurator al stupilor atacati, poate fi afumat puternic, astfel descurajand atacatorii sa se mai apropie.
  • Stupii atacati pot fi acoperiti cu un material textil de culoare deschisa, de preferinta alba (panza, cearsaf, etc.), in vederea dezorientarii atacatorilor.

In cazul in care, in ciuda tuturor masurilor luate, furtisagul continua, familia atacata de albinele hoate se izoleaza 2-3 zile intr-un loc racoros sau se evacueaza de pe vatra stupinei. In locul stupului ridicat de pe vatra se aseaza un stup gol, in care se poate introduce un recipient (lighean mic, galeata, etc) in care sa puneti carpe imbibate in substante urat mirositoare (petrol, amestec de motorina cu gaz, creolina, solutie de acid fenic etc).
In cazul existentei furtisagului generalizat intr-o perioada lipsita de cules, genial ar fi ca intreaga stupina sa se transporte intr-o zona unde exista cules de nectar.

Am gasit o pagina dintr-o carte/revista veche cu o metoda interesanta de combatere a furtisagului. Este vorba despre montarea unei gratii la urdinisul familiei atacate si a celor invecinate.
Gasiti mai jos o imagine cu gratia in cauza: