Finantare 2014 - 2020

Sporirea efectivului de albine

Metoda consta in formarea de nuclee timpurii prin pastrarea normala a puterii familiilor mama.

Am experimentat metoda enuntata mai sus la efective diferite respectiv 5, 10 ai 15 familii de albine reusind in toate cazurile sa triplez numarul acestora in timpul unui sezon apicol.

In toate cazurile am lucrat cu familii bine dezvoltate si perfect sanatoase pe care primavara timpuriu (1-10 februarie) dupa primul zbor de curatire am inceput sa le hranesc cu zahar candi urmarind consumul si completarea hranei prin verificari sumare la intervale de 15 zile pana la data de 15 aprilie. In jurul acestei date, in raport de starea vremii, am facut verificari amanuntite si notari in caietul de stupina, privind puterea si dezvoltarea familiilor de albine, constatand ca aveau in medie 5-7 rame cu puiet si 8-10 rame ME acoperite compact cu albina.

 

In fiecare primavara, familia cu cea mai buna dezvoltare, care si in anul precedent a dat rezultate bune in ce priveste productivitatea si comportarea in general, am ales-o ca familie de prasila pentru anul respectiv, aplicandu-i o ingrijire speciala, care a constat din imputernicirea acesteia cu 3 rame de puiet capacit fata de eclozionare, luate de la alte familii din stupina dupa ce in prealabil am scuturat albina adulta.

Incepand cu aceasta data, dat fiind intensificarea culesului de polen din antura si cresterea temperaturii in mediul inconjurator toate familiile au fost stimulate cu sirop din zahar in concentratie 1:1 administrand pana la 1 mai, la intervale de 3-4 zile cate 0.5l/familie in ramele cladite.

La data de 20 aprilie am verificat din nou familia de prasila imputernicita cu puiet capacit, constatand ca popula bine 15 rame cu albina si ca avea 10 rame ME compacte cu puiet din care 6 cu puiet capacit, 2 cu larve de la 4-8 zile si 2 cu oua si larve de o zi. Am procedat la orfanizarea acesteia formand un nucleu cu matca, cei 2 faguri cu larve, unul cu oua si inca 7 cu rezerva de hrana si faguri claditi luati impreuna cu unul din corpurile stupului de baza care a fost mutat in stupina la distanta de 20-25m fata de stupul mama, unde am completat elementele ce compun stupul ME pe un corp (soclu, podisor, capac si reductor de urdinis). In stupul de baza redus pe un cop si orfanizat, in care am lasat 9 rame, respectiv cele 6 cu puiet capacit, 2 cu albina si rezerva de hrana, am organizat cresterea botcilor necesare nucleelor stabilite sa le formez. Pentru aceasta am folosit metoda mentinerii oualor si larvelor in celule proprii, procedand astfel: am taiat fagurele cu oua si large tinere in treimea inferioara pe plan orizontal astfel ca de-a lungul taieturii sa ramana un rand de celule cu oua si larve. In scopul distantarii viitoarelor botci, pentru o mai buna ingrijire si dezvoltare a matcilor, pe intreaga lungime a randului de celule ramase dupa taierea fagurelui, am inlaturat cate 2 larve, lasand pe cea de a treia. Fagurele cu oua si larve astfel pregatit l-am introdus in mijlocul cuibului familiei orfane, prin distantarea ramelor cu puiet si albina intr-o parte si alta a corpului. La terminarea acestei operatii am lasat distante cu circa ½ cm ramele cu puiet capacit fata de rama cu oua si larve tinere, creand astfel un spatiu comod bunei dezvoltari a botcilor. Deasupra ramelor am pus pentru hranire intensa doua placi cu zahar candi. Dupa 48 de ore de la aceasta operatie am revenit din nou la familia crescatoare de botci sa verific si sa distrug eventualele botci pornite din larve varstnice gasite de albina pe ramele cu puiet capacit. Am repetat aceasta operatie dupa 2 zile, ocazie cu care am verificat din nou toate ramele cu puiet din familia crescatoare, am distrus botcile formate pe ramele cu puiet capacit si de asemenea am verificat botcile formate pe rama cu puiet tanar special pregatita, lasand pentru dezvoltare si maturizare un numar de botci egal cu al nucleelor stabilite sa le formez, plus inca 4-5 botci de rezerva.

Prin aceasta metoda stupul crescator creste 20-25 de botci de calitate foarte buna, din care matci viguroase.

Botcile formate in plus, peste numarul necesar, le distrugem cu varful unui bisturiu, avand grija sa oprim pe cele mai viguroase, crescute in pozitii buna de recoltare.

A unsprezecea si de la data pornirii cresterii botcilor, in cazul de fata la 1 mai, am procedat la formarea nucleelor, folosind ca adaposturi ladite de transportat roi, precum si corpurile si elementele de stupi, disponibile in stupina. Astfel, alaturi de fiecare stup de baza am amplasat cate o ladita de transportat roi, sau cate un stup format din soclu, corp, podisor, capac si reductor de urdinis. Din fiecare familie care la aceasta data este bine dezvoltata (8-9 rame cu puiet si 12-14 rame ME cu albina) am ridicat cate o rama cu puiet capacit gata de eclozionare si o rama cu hrana – miere, pastura acoperita cu albina – pe care le-am folosit la formarea nucleelor. Totdeauna m-am asigurat prin verificare daca matca a ramas in stupul cu familia de baza.

Repartizarea tuturor ramelor cu puiet, albina si hrana in laditele amplasate pe teren, am facut-o tinand seama ca acestea sa nu fie insa introduse in ladita imediat alaturata stupului din care au fost scoase aceste rame si in cele aflate la o distanta cat mai mare. In felul acesta se limiteaza posibilitatea reintoarcerii albinei in stupul mama.

Terminand aceasta operatie am trecut la recoltarea botcilor capacite, crescute in stupul de prasila si la transplantarea lor in nucleele care, in timpul de formare – 2-4 ore in raport cu numarul format – a avut timp suficient sa se orfanizeze, fapt pentru care sunt primite cu usurinta. Procedeul este urmatorul: se introduc 4-5 rafale de fum pe urdinisul stupului de crestere, dupa care se deschide, se scoate rama cu botcile, se indeparteaza albina prin scuturare si periere usoara si se procedeaza la recoltarea acestora prin taiere cu mici bucatele de fagure, folosind un bisturiu ascutit. Botcile taiate se aseaza intr-o cutie usoara sau tavita in care am asternut o bucatica de burete de baie sau vata curata. Se lucreaza cu mare grija ca acestea sa nu se loveasca sau vatameze in timpul taierii si manipularii. Rama pe care ne-au ramas 3-4 botci de rezerva o introducem inapoi in stupul de crestere. Pentru transplantarea botcilor in nuclee procedam astfel: tot cu bisturiul facem o mica taietura in coroana de miere cat mai aproape de puietul capacit, in partea dintre cele doua rame care formeaza nucleul. In acest lor, asezam cu grija botca, dupa care alaturam cele 2 rame. Astfel asezata botca este sudata de albinele nucleului in locul respectiv, nefiind in pericol de a cadea.

Terminand si aceasta lucrare reducem la 1-2 cm deschiderile de urdinis la toate nucleele si daca lipseste culesul din natura, hranim familiile mama cu cate o placa de zahar candi, care se consuma lent, folosind atat la stimulare, cat si la prevenirea furtisagului la nuclee. Dupa 24 de ore se verifica primirea botcilor de catre nuclee si daca este cazul se inlocuiesc cele roase, cu botci din rezerva din stupul crescator. A doua si de la formarea nucleelor repetam verificarea acestora ocazie cu care constatam eclozionarea matcilor si a puietului capacit 70-80% care in ziua urmatoare ajunge la 100%. Dupa ce ne-am asigurat de primirea botcii de catre nuclee 100%, daca ne-au mai ramas botci din cele de rezerva pastrate in stupul crescator, luam rama pe care sunt crescute acestea si inca una cu puiet capacit dintr-un stup bine dezvoltat sau din roiul facut cu matca imperecheata la 20 aprilie si mai formam inca un nucleu. Procedam apoi la unificarea stupului crescator cu roiul format din acesta. Procedeul este urmatorul: aducem roiul cu matca imperecheata pe locul stupului crescator , iar pe acesta il ducem la locul lui; stropim albinele si din unul si din altul, cu extract de ceapa sau cu tuica, pentru a le da un miros comun, si scuturam apoi in intregime albina stupului crescator la locul deplasat, pentru a elimina eventualele matci neimperecheate, eclozionate in aceasta. Albinele scuturate se duc pe locul vechi unde se unifica cu roiul si matca mama fara nici un pericol. Astfel procedand am refacut in totalitate efectivul de baza al stupinei.

Incepand cu aceasta data se aplica stupilor de baza lucrarile specifice sezonului – pregatirea si transportul la culesul de salcam – iar nucleele se mentin pe vatra permanenta supraveghind imperecherea matcilor si stimuland dezvoltarea lor prin administrarea de sirop in fagure sau hranitor uluc, cate 0.2l la 3 zile, ori zahar candi 0.4kg /saptamana.

La culesul de la salcam, ca de altfel in tot sezonul apicol vom avea grija sa crestem cati mai multi faguri. Aceasta se poate realiza prin stramtorarea cuibului si introducerea de rame cu faguri artificiali in cuib si in vecinatatea puietului. Dupa terminarea culesului stupii se aduc pe vatra permanenta. La aceasta data nucleele au toate matcile imperecheate. Incepem imputernicirea lor prin adaugare de rame cu puiet capacit, cate una la fiecare, din 2 in 2 zile. Procedand astfel reusim ca la data de 10-15 iunie sa avem efectivul familiilor de albine dublat si uniformizat ca putere, trecut din nuclee, in stupi normali de crestere. De la aceasta data si pana la 5-10 iulie daca stupina este amplasata intr-o zona in care exista asigurat culesul de intretinere, stupii nu mai au nevoie de interventia noastra in cuib, ci numai de supraveghere. Daca nu avem asigurat culesul de intretinere este necesar sa-i hranim cu sirop 1:1, cate 0.5l saptamanal.

Tot in aceasta perioada ne vom ingriji de pregatirea inventarului necesar dezvoltarii stupinei (rame, stupi etc.) si cautam locul in care ne vom deplasa stupina la culesul de la floarea soarelui etc.

In perioada 5-10 iulie pregatim stupii pentru deplasare la culesul de la floarea-soarelui, ocazie cu care verificam amanuntit stadiul de dezvoltare si puterea tuturor familiilor de albine.

Din observatiile ce le detin, folosind procedeul descris la aceasta data familiile au in medie 7-8 rame cu puiet si 16-18 rame cu albina.

Trecem acum imediat, la a doua inmultire folosind metoda formarii roiurilor stoloni procedand astfel : ridicam din fiecare familie cate o rama cu puiet capacit gata de eclozionare si cate o rama cu albina si rezerva de hrana. Asezam aceste rame in spatele stupului de baza in stupi goi anume pregatiti si le lasam circa o ora pentru orfanizare. In acest timp continua lucrarea respectiva la 5-6 stupi, dupa care grupam ramele cu puiet si albina scoasa din doi stupi formand roiuri pe cate 4 rame. Facem aceasta inmultire din toate familiile si vom reusi astfel sa triplam afectivul fata de numarul de baza cu care am pornit in primavara. La aceasta inmultire este bine sa folosim matci imperecheate deja.

Familiile de baza ca si cele realizate la prima inmultire le deplasam la culesul de floarea-soarelui, iar roiurile formate la aceasta a doua inmultire le mentinem pe vatra permanenta, supraveghind primirea matcilor si dezvoltarea lor, aplicand hraniri cu sirop pentru stimularea cresterii puietului si pentru crearea rezervelor necesare de hrana pentru iernare.

In jurul datei de 10-15 august aducem pe vatra permanenta stupii de la culesul de la floarea-soarelui si facem o verificare amanuntita la tot efectivul notand in caietul stupinei numarul total de faguri claditi, numarul ramelor cu puiet, numarul ramelor ocupate c albina, cantitatea de miere si calitatea matcii. Totalizam pe stupina si facem media pe familie la elementele: faguri claditi, rame cu puiet, rame cu albina si hrana, dupa care, prin mutari in cadrul stupinei, uniformizam puterea familiilor si rezervelor de hrana, inlocuind eventualele matci necorespunzatoare.

In continuare efectuam in stupina lucrarile specifice sezonului – completarea rezervelor de hrana, tratamentul de combatere a varroozei si de prevenire a nosemozei.

Eficienta economica a metodei descrisa in articolul de fata este sintetizata in tabel. Analizand datele respective din tabel constatam ca ne-am marit efectivul familiilor de albine cu 200% si ca am realizat o productie de miere marfa de 40kg/familia de albine, calculata la familiile de baza.