Finantare 2014 - 2020

Viata coloniei de albine

Integritatea biologica a familiei de albine se datoreaza unui intens schimb de hrana realizat intre indivizii familiei de albine (matca, albine lucratoare si trantori). In interiorul familiei de albine, o albina poate fi donatoare sau primitoare de hrana.

Relatiile de nutritie intre indivizii famileie de albine sunt acte reflexe, inascute si se manifesta din primele ore de viata.

Dupa eclozionarea din celule, albinele sunt infometate, si consuma laptisorul de matca de pe fundul celulei din care au eclozionat.In primele 4 zile de viata albinele proaspat eclozionate vor consuma foarte mult polen si pastura care contribuie la pigmentarea corpului acestora refacandu-si in acelasi tim si corpul gras consumat in perioada stadiului nimfal.

 

Hrana de baza a albinelor adulte este mierea s ipolenul, dar uneori acestea consuma si hrana larvara.

Polenul este absolut necesar pentru dezvoltarea glandelor in primele 8-10 zile de viata. Hranirea albinelor in primele zile cu hrana lipsita de polen reduce durata de viata si determina o slaba dezvoltare a glandelor hipofaringiene. Albinele batrane, care devin culegatoare, necesita mai putine substanete azotoase, ele renunta la polen si consuma numai miere sau nectar.

Schimburile de hrana intre albine sunt mai frecvente in perioada cresterii puietului si mai rare in perioada de toamna, cand cresterea puietului se reduce sa uinceteaza.Albinele varstinice sunt de obicei donatoare, iar cele tinere sunt primitoare de hrana.

Matca primeste ca hrana laptisor de matca secretat de glandele hipofaringiene ale albinelor doici si foarte rar se hraneste cu meire din celule. Matcile izolate se pot hrani singure cu serbet din zahar si pot supravietui mai multe zile.

In perioadele de ouat intens, matca este insotita de un nr de 8-12 albine doici care la intervale de 10-12 minute o alimenteaza abundent, in medie 2.4mg hrana la fiecare contact ingerand astfel aproximativ 14 g laptisor de matca pe zi numai pentru intretinerea functiilor vitale, la care se ma iadauga cateva grame pentru efortul depus in timpul ouatului. In perioada de iernare, cantitatea de laptisor de matca cu care este hranita aceasta scade dar nu inceteaza complet.

Matca este hranita de catre albinele insotitoare in momentul cand sta cateva minute nemiscata avand abdomenul introdus intr-o celula din fagure pentriu a depune oul.

Trantorii pana la varsta de 4 zile sunt alimentati de albinele lucratoare dupa care treptat se obisnuies sa se hraneasca singuri cu miere din faguri. Trantorii tineri cersesc hrana de la albinele lucratoare dar nu sunt hraniti de albinele doici.

Albinele preiau de pe corpul matcii si ,, substanta de matca” care este un ectohormon care inhiba dezvoltarea ovarelor la albinele lucratoare si cladirea botcilor in familia de albine. S-a constatat ca din punct de vedere chimic, feromonul este identic cu produsul elaborat de glandele mandibualre ale matcii. Concomitent cu acesta substanta se mai difuseaza intre membrii familiei si o substanta antibiotica secretata de albinele lucratoare cu rol de protectie a membrilor si cuibului familiei de albine.

METAMORFOZA – cuprinde totalitatea transformarilor morfofiziologice care se desfasoara in cadrul unui ciclu complet, evoluand prin stadiile de ou, larva, nimfa si adult.

La insecte, metamorfoza este controlata de 3 hormoni:

- un hormon de crestere care permite larvei sa creasca, sa se mareasca;
- un hormon juvenil care mentine stadiul larvar si se opune nimfozei;
- un hormon de naparlire (ECDISONA) care provoaca nimfoza.

Stadiul de ou dureaza 3 zile, timp in care in interiorul sau au loc intense procese de diviziune celulara. Celulele care rezulta din aceste diviziuni se organizeaza si formeaza foite care vor schita treptat tegumentele, tubul digestiv, aparatul reproducator etc. A treia zi dupa ponta, larva tamara eclozioneaza, dar inainte de ecloziune cu cateva ore, albinele doici depun in jurul oului laptisor de matca care inmoaie oul si faciliteaza ecloziunea.

Larva iesita din ou se asaza indoita cu spinarea indreptata spre peretii celulei,consumand treptat laptisor pe care lucratoarele il depun continuu si efectueaza miscari circulare in celula.

Indiferent de casta careia ii apartin, in primele 3 zile de viata, larvele sunt alimentate cu laptiso, iar din ziua a patra numai larvele ♀ sunt alimentate in continuare exclusiv cu cantitati mari de laptisor, iar cele de lucratoare si trantori cu un amestec de miere, polen si apa. O larva, in intreg stadiul larvar, este vizitata de catre doici de aproximativ 10 000 de ori, cel mai frecvent in ziua 5 de 2 ori/ min.

Durata stadiului larvar este de:

- 5,5 zile la ♀;
- 6 zile la albina lucratoare;
- 7 zile la trantor.

La sfarsitul acestu stadiu, larvele nu mai sunt alimentate si albinele capacesc celula cu un capacel poros care permite patrunderea aerului, format din ceara si polen.

Transformarea larvei in nimfa incepe la 2 zile dupa capacire. Pentru dezvoltarea albinei lucratoare sunt necesare 21 de zile din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 6 zile stadiul de larva si 12 zile stadiul prenimfal si nimfal.

Lucratoarea care eclozioneaza este o insecta cu dezvoltare fiziologica neterminata. Ea trebuie sa consume mai mult polen timp de 6-8 zile pentru ca tegumentele sa i se pigmenteze complet, glandele hipofaringiene sa i se dezvolte, acul sa devina functional etc.Cand cresterea s-a terminat, ea nu mai consuma polen, dar aportul necesar va fi acoperit de cantitatile mici de proteine si aminoacizi prezente in miere.

Pentru dezvoltarea ♀ sunt necesare 16 zile, din care 3zile stadiul de ou, 5,5 zile stadiul de larvasi 7,5 zile stadiul prenimfal si nimfal.

Durata dezvoltarii nu este exacta, ea putand fi mai lunga sau mai scurta in functie de rasa, conditiile exterioare si de conditiile de alimentatie a larvelor, un rol deosebit de important avand totodata si temperatura ce se creaza la nivelul puietului. La ♀ timpul necesar intre depunerea oului din care va ecloziona aceasta si momentul in care, imperecheata, aceasta incepe sa oua este de aprox. 3 saptamani.

La trantori,dezvoltarea dureaza cel mai mult, in medie 24 de zile, din care 3 zile este stadiul de ou, 7 zile cel de larva si 14 zile stadiul de prenimfa si nimfa. Puietul de trantori se recunoaste in stup nu numai dupa faptul ca acesta ocupa celulele mari, dar si dupa forma deosebita a celulelor, care in loc sa fie plate ca la albinele lucratoare, acestea sunt bombate.

Pentru dezvoltarea normala a puietului este necesar ca temperatura in cuib sa se mentina la 34-36 °C. Conditiile mediului din cuib au mare influenta asupra procesului de dezvoltare a puietului, astfel ca prin ridicarea sau scaderea temperaturii cuibului numai cu 1-2 °C, durata de dezvoltare se scurteaza sau se lungeste cu 1-2 zile.

Diviziunea muncii in familia de albine

Albinele lucratoare executa toate activitatile necesare in familia de albine.

In decursul primelor 3-4 zile de la ecloziune, albina este relativ inactiva, contribuind prin prezenta sa pe faguri la procesul incubatiei. Apoi participa la curatirea si pregatirea celulelor in vederea depunerii oualor de catre ♀. Albinele cu varsta cuprinsa intre 3 si 6 zile hranesc larvele care au varsta de peste 3 zile (mai varstnice) cu un amestec de miere si pastura. Albinele care au varsta intre 6 si 12 zile produc laptisor de matca cu care hranesc larvele mai tinere, iar intre 13 si 18 zile participa la cladirea fagurilor, ca urmare a dezvoltarii glandelor celifere. Dupa aceasta varsta ele efectueaza lucrari de curatire a cuibului, ventilarea acestuia precum si paza urdinisului impotriva albinelor hoate si a daunatorilor.

In mod obisnuit, dupa 21 zile, albinele devin culegatoare de polen, nectar si apa, activitate pe care o desfasoara pana la varsta de 35-40 de zile, cand aceste mor.

Daca intr-o familie de albine, apare un dezechilibru, aceasta incearca sa redreseze situatia. Cand lipseste o categorie de lucratoare exista posibilitatea unei intoarceri sau a unei accelerari in succesiunea functiilor. Astfel, o pierdere de culegatoare este compensata prin participarea prematura a tinerelor albine la activitatea de cules, iar in lipsa de albine doici, se reactiveaza glandele hipofaringiene la lucratoarele in varsta.

Precizam faptul ca viata stupului este aceeasi, atat ziua cat si noaptea si ca nu are perioade de somn.

Activitati indeplinite de albinele lucratoare

In functie de starea fiziologica si de necesitatile familiei de albine, albinele desfasoara numeroase activitati care pot fi impartite in doua categorii:

- activitati desfasurate in interiorul stupului;
- activitati desfasurate in afara stupului.

In interiorul stupului, albinele desfasoara urmatoarele activitati:

- capacirea celulelor de catre albinele lucratoare si cladirea fagurilor.
- hranirea larvelor de albine lucratoare si trantori pana la varsta de 3 zile cu laptisor de matca, apoi cu un amestec de miere, polen si apa; hranirea larvelor de ♀ ; hranirea matcii in intreaga ei viata cu laptisor de matca.
- curatirea celulelor si a cuibului de resturile ramase dupa eclozionarea albinelor tinere.
- primirea nectarului direct de la albinele culegatoare, atunci cand culesul este intens si depozitarea lui in celule, sau mutarea nectarului din partea inferioara a fagurilor, unde a fost depus de culegatoare, in partea superioara. Maturarea nectarului dureaza 1-5 zile. Pentru maturarea a 10 kg de miere albinele consuma aproximativ 1,7 kg miere;
- ventilarea cuibului prin primenirea aerului, reglarea temperaturii si umiditatii din cuib. Albinele care ventileaza stupul stau in fata urdinisului cu abdomenul ridicat, bat din aripi si pentru a nu se incomoda unele pe altele sunt dispuse la distante ce nu permit atingerea aripilor.
- apararea urdinisului in vederea prevenirii patrunderii in cuib a albinelor straine hoate, sau a altor insecte.

​In exteriorul stupului albinele desfasoara urmatoarele activitati:

- zborul de orientare este executat de albinele care zboara in cercuri deasupra stupului, cercuri care se maresc treptat, albinele obisnuindu-se cu peisajul din jurul stupului si cu pozitia urdinisului. Acest zbor de orientare se efectueaza si in cazul schimbarii vetrei stupinei, sau dupa mai multe zile reci si ploioase.
- culesul nectarului si a polenului constituie principale activitati a albinelor in sezonul activ. Cu exceptia albinelor mai tinere de 5 zile si a celor care indeplinesc munci indispensabile in interiorul cuibului, tot efectivul de lucratoare participa la cules.

Transportul apei in stup serveste la prepararea hranei necesare cresterii puietului si pentru reglarea umiditatii in cuib.

Zborul de defecatie se efectueaza ori de cate ori punga rectala a ajuns la o anumita plenitudine.In timpul iernii acest zbor se efectueaza in momentul in care temperatura mediului exterior ajunge la 10-12 °C.

Moduri de comunicare la albine

Comunicarea la albine se face prin mijloace vizuale, acustice, olfactive care asigura desfasurarea normala a vietii sociale in interiorul coloniei de albine.

Pana in prezent au fost elucidate dansurile albinelor care indica sursa de hrana gasita, distanta, cantitatea si concentratia in zahar. Albinele executa 2 feluri de dansuri: dansul „circular” si dansul „balansant”.

Daca distanta dintre sursa de hrana si stup nu depaseste aproximativ 100 m albinele executa dansul „circular”, iar daca distanta este mai mare executa dansul „balansant”.

In dansul circular, albina se deplaseaza intr-un cerc dupa care se intoarce cu 180 de grade si descrie aceeasi forma in directia opusa, repetand acest dans de mai multe ori. Dupa terminarea dansului care dureaza de la cateva secunde, la cateva minute, albina zboara spre sursa de hrana depistata, fiind urmata de alte albine care au asistat la desfasurarea acestui dans. Albinele zboara spre sursa de nectar dupa mirosul ce le-a fost comunicat in timpul dansului.

In dansul balansant, albinele efectueaza miscari circulare, reunite pe linia diametrului corespunzator – o deplasare in semicerc spre stanga, in directia opusa acelor de ceasornic, apoi un traseu in zona diametrului, urmat de o noua deplasare in semicerc, spre dreapta in sensul acelor de ceasornic. Acest dans se incheie prin parcurgerea inca o data a liniei de separare a celor doua jumatati de cerc. La fiecare deplasare in linie dreapta de-a lungul diametrului, abdomenul albinei care executa dansul vibreaza puternic.

Se pare ca albinele executa acest dans nu numai pentru depistarea sursei de hrana, ci si in preajma roirii. Tot prin dansuri albinele semnalizeaza locul unde se afla sursa de apa si probabil sursa de propolis.

Orientarea albinelor in timpul zborului se mai poate face si dupa reperele existente in zona, cum ar fi un sir de arbori sau lungimea unui drum.

De asemenea pentru orientare albinele utilizeaza si campul magnetic terestru.

Capacitatea vizuala este de asemenea utilizata pentru orientare. Albinele lucratoare sesizeaza in general bine culorile, modelele si miscarile in zborul lor. Albinele sunt insensibile la culoarea rosie.

Albinele sunt capabile de a percepe formele, de a le distinge pe cele pline de cele goale, dar confunda un patrat cu un cerc sau un triunghi pe aceeasi suprafata.

Emisiuni sonore cu alte semnificatii

Semnalele sonore si vibratorii joaca un rol important in comunicarea albinelor in interiorul stupului.

Studiile au demonstrat ca familiile de albine se pregatesc sa roiasca si vor parasi stupul pe baza unei comenzi sonore transmisa de la una la alta. Albinele se deplaseaza in interiorul stupului si emit un zgomot particular, diferit de cel produs in timpul dansurilor intrand astfel in contact unele cu altele. Cand o albina emitatoare atinge o alta albina, aceasta la randul ei incepe sa zumzaie si mesajul se transmite rapid.

Cantecul tinerei matci este produs de toracele acesteia atunci cand matca isi taraste toracele pe substrat si aripile ei vibreaza, efectuand o usoara miscare de forfecare.